Pocăința este sigura cale de trăire duhovnicească în neconfortabilul „ceea ce este ” cotidian.
Niciodată, nici un om nu poate fi mulțumit cu și fericit în „ceea ce este” pentru că e adus la existență pentru existența fericită care este comuniune de iubire între persoane libere și autonome.
Fericirea omului constă în comuniunea cu „Cel ce este”.
Numai că, sărmanul om, căzut sau înstrăinat de această comuniune, își caută mereu fericirea în alt-ceva, în „ceea ce nu este”.
Soluția? Transformarea a „ceea ce este” în loc de întâlnire cu „Cel ce Este” și ne iubește și lucrează împreună cu noi, când voim, la devenirea noastră. Că noi suntem, cu adevărat, cei vom deveni în și cu ajutorul Celui ce Este" (MS)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu