- una a inimii în care nu sutem acasă decât cu El;
- si una a raţiunii şi a doririi în care ne risipim dacă nu slujim Lui cu toată inima, cu toată energia, cu tot sufletul.
Asta e tot. Iar când slujim, cu mila Lui, durerea de a nu fi acasă e ca o cruce care deschide calea către Acolo dar şi dă bucuria care vine prin curce. Aceea de a fi acolo unde a rânduit El, cu El.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu