În principiu, am o părere bună despre tot ce este pozitiv pentru că
faptele, cuvintele, gândurile pozitive ne fac viața pozitivă. Atât pe
cea lăuntrică cât și pe cea din jurul nostru.
Răutatea care ne chinuie,
ne distruge pe noi și lumea se lucrează mai întâi prin gânduri și cum
bine spui, noi am învățat și am moștenit tendința de a folosi mai mult
răul, crezând că asta ne apără de răul exterior. Mulți dintre noi,
oamenii, am ajuns dependenți de răutate.
De aceea am anumite rezerve
față de curentul gândirii pozitive, în sensul că nu poate rezolva
problema la rădăcina ei.
Numai Dumnezeu ne poate vindeca de dependența
de răutate, de plăcerea de a fi răi sau de plăcerea de a ni se întâmpla
ceva rău. Așa că, acest curent dacă este supraalimentat cu „curentul
Duhului Sfânt”, este nu numai bun, dar și indicat pentru orice om care
vrea să iasă din mocirla răutății. Și, „curentul Duhului Sfânt” va
deveni mai lucrător, mai roditor pe măsură ce „practicăm” viața în
Biserică. Fără această practică, gândurile, oricât ar fi de pozitive, ne
pot fi ușor spulberate de ispite și încercări. (MS)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu